Despre edițiile Princeps

1. Ediția Princeps a Bibliei: Gutemberg

Unul dintre cei mai uzitați termeni atunci când întâlnim descrierea unei cărți, fie pe un site de vânzări, fie pe un anticariat online, fie pe orice alt mijloc de publicitate sau comerț, este cel de Ediție Princeps.

Mulți îl folosesc în mod eronat, dar posibil din rațiuni diferite: fie rea-voință, fie ignoranță totală, fie o ignoranță semi-informată, în care omul poate perpetua o greșeală preluată cu bună credință de la altcineva, pesemne față de care are atitudini de respect sau considerație.

Ediția princeps nu este prima ediție a unei cărți. Aceea se numește, în mod uimitor, Prima Ediție.

Înainte de invenția tiparului, cărțile circulau în manuscris. Primele ediții care au văzut lumina tiparului sunt Ediții Princeps, adică prima tipărire a lucrării unui autor clasic.

Ediția princeps a Bibliei Vulgata, de exemplu, este cea tipărită în 1455 de Johannes Gutemberg. A fost prima dată când manuscrisele au fost folosite pentru a culege literele de tipar, a le imprima în mai multe exemplare identice și a crea o Ediție. Înainte au fost doar manuscrise.

Este prima traducere în engleză tot o ediție princeps? Nu. Nu este. Este doar o Primă Ediție.

Este prima traducere nigeriană a Bibliei, în limba Igbo, din 1913, o ediție princeps? Nu. Nu este. Este doar o Primă Ediție.

O cu totul altă problemă este traducerea modernă a unui text manuscris. De exemplu, în anul 1959, Antoine Guillamont publică prima traducere în engleză (dimpreună cu textul copt) a Evangheliei lui Toma. Este aceasta o ediție princeps? Este. Pentru că înainte de ea, lucrarea se găsea doar în manuscris.

2. Ediția princeps a Evangheliei după Toma

Dar prima ediție românească, bazată pe textul tipărit în 1959? Nu, nu este. Ar fi doar o Primă Ediție.

Problematică este epoca modernă. Dacă Sadoveanu avea o carte pe care o scriese în manuscris și o duce la tipar, este această carte o ediție princeps? Nu. În niciun caz. Autorul poate fi numit ”un clasic” sau ”monstru sacru” de către cititorii săi sau de către adulatori, dar un om viu nu poate produce el singur o ediție princeps, pornind de la propriul său text.

Mai mult, o carte care a cunoscut multe ediții și zeci de traduceri, fiecare având la rândul lor ediții multiple, precum ”Harry Potter”, tot nu are o ediție princeps.

3. Harry Potter, Prima Ediție.

Cea mai deranjantă utilizare a termenului vine atunci când o carte oarecare e asociată cu el.

Cartea de poezii a unui domn Orășanu, din 2004, nu a cunoscut alte reeditări. Pentru că este poezie. Sau pentru că Ghiocel (pseudonimul literar al domniei sale) este cvainecunoscut. Nu judec valoarea unei cărți sau talentul unui om. Dar e o carte pe care nu o dorește nimeni. Sunt tone de cărți publicate anual, de autori mai mult sau mai puțin cunoscuți, apreciați sau citiți. Aceste cărți cunosc o singură ediție.

Este aceasta o ediție rară? Da. Dar pentru că nu o dorește nici dracu...

Este aceasta o carte greu de găsit? Posibil, da. Pentru că nu o caută nimeni de la bun început...

Este aceasta o primă ediție? Discutabil: de moment ce nu au mai fost și a doua și a treia și a patra ediție, nu prea. Ștefan Bănică Senior de exemplu nu s-a născut serior. Era doar el. Odată ce a apărut a doua ediție (încă unul) a fost nevoie de o diferențiere, între Senior și Junior. Dacă se va mai reedita, cu același titlu, va fi într-adevăr Ștefan Bănică al Treilea.

O carte care iese într-o singură ediție nu poate să se numească nici măcar primă ediție, darămite Princeps, nu mai mult decât mă pot numi eu Mihai Vârtejarul Întâiul.

Imagini:

1.Photograph: Peter Horree / Alamy

2. https://www.amazon.com/Gospel-according-Thomas-Henri-Charles/dp/0060667109

3. https://www.peterharrington.co.uk/blog/is-my-harry-potter-book-valuable-2/